Archive for March, 2009

Necuvintele

El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete.
Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinţi.
El a întins spre mine o ramură ca un braţ.
Eu am întins spre el braţul ca o ramură.
El şi-a înclinat spre mine trunchiul
ca un măr.
Eu am inclinat spre el umărul
ca un trunchi noduros.
Auzeam cum se-nteţeşte seva lui bătând
ca sângele.
Auzeam cum se încetineşte sângele meu suind ca seva.
Eu am trecut prin el.
El a trecut prin mine.
Eu am rămas un pom singur.
El
un om singur.       

Nichita Stănescu

Advertisements

Cuvintele

Îmi plac cuvintele.

Dintotdeauna m-au fascinat… Îmi place sa le ascult, să le rostesc, să le citesc, să le potrivesc…

Să-i vorbesc sufletului meu despre fluturi, praf, povesti, poteci, vise, copaci, stele, lacrimi, jocuri şi o grămadă de mari mărunţişuri…şi cu ele toate să vorbesc despre el.

Îmi place universul ce se naşte cu fiecare nuanţă de cuvânt.